GALERIE FOTO

Indragostit in fiecare zi…

Indragostit in fiecare zi...

Cum spuneam in articolul “Soarta sau Speranta”, sau dupa cum v-ati dat seama, este bine cateodata sa te lasi ghidat de soarta si sa nu-ti pierzi speranta.

Eu am realizat acest lucru din momentul in care EA a intrat in viata mea.

Sa va continui povestioara…. Ramasese sa ne revedem iar, totusi aveam ceva dubii, nu stiam daca sigur imi spune adevarul despre faptul ca ii place de mine, despre faptul ca isi doreste o relatie cu mine, desi distanta ne desparte pentru moment. Am tot vorbit la telefon dupa acea magnifica zi in care ne-am vazut pentru prima data 15 August 2021, o zi pe care nu o voi uita niciodata. Ma gandeam cum sa fac sa o revad, ea lucreaza in ture diferite fata de mine, iar daca merg in weekend la Constanta, poate ca nu o voi gasi libera, poate va fi in tura la munca si nu voi avea timp destul sa il petrec cu ea.

Vedeti voi, TIMPUL este un lucru foarte esential intr-o relatie, daca nu ii acordati timp persoanei iubite, atunci nu isi are rost sa o tineti legata de voi.

Sa continui cu ceea ce a urmat… Intr-un final EA sa decis sa vina la mine in Bucuresti, a stabilit data astfel incat sa fiu eu liber, sa petrecem timpul impreuna si macar putin sa ne mai cunoastem.

Pentru mine o persoana care isi sacrifica TIMPUL pentru a-mi fi alaturi, este o persoana pe care o doresc mai mult decat orice pe lumea aceasta si vreau sa imi fie alaturi mereu.

Zilele treceau din ce in ce mai greu, vorbeam la telefon de cate ori aveam ocazia, asteptam cu nerabdare sa vina acel moment in care sa-mi spuna ca este in tren si se indreapta catre mine. Cu o zi inainte de a veni la Bucuresti, a cumparat biletul de tren si a facut o poza pe care mia trimis-o, poate sa ma linisteasca sau poate la insistentele mele :)).

Oooo doamne, asa tare m-am bucurat, eram nerabdator sa treca acea noapte si acea zi la servici, eram numai zambet, nu mai conta nimic, munca, vorbe aiurea… nimic nu mai conta, decat EA.

A venit ziua in care trebuia sa vina la Bucuresti, in acea zi eram foarte fericit si emotionat in acelasi timp… vine o fata la mine, vine o fata pentru mine de la atati kilometri, asta inseamna ca isi doreste cu adevarat sa fim impreuna.

Cand am scapat de la munca, am plecat cu colegul cu masina direct la gara sa o astept, am ajuns cu aproximativ o ora inaintea ei, eram emotionat ca la prima intalnire, incepeam sa transpir sa devin agitat, mai ales ca trenul intarzia.. dar a ajuns, a ajuns trenul intr-un final si eu o asteptam pe peron, ca la prima intalnire cu un trandafir in mana, o asteptam sa o simt iar aproape, sa o simt langa mine. Suna telefonu, vad apel de la IUBI “unde esti? eu am coborat din tren”. Am zarit-o pe peron cum se indrepta catre mine, m-am luminat, am mers catre ea si am luat-o in brate, imi era dor de ea, nu imi venea sa-i mai dau drumul niciodata.

Dupa ce m-am linistit, am plecat catre masina, de regula eu stau in dreapta soferului, insa de aceasta data am urcat in spate cu ea si am tinut-o de mana pana acasa. Inima imi batea puternic, atat de puternic incat nu mai auzeam nimic in jurul meu. Ma gandeam la ce va fi, ma gandeam “daca nu ii va placea ceva la mine, daca nu ii va placea unde stau, ce v-om face in aceasta seara, ce v-om face maine, cum va fi?”, toate gandurile ma napadeau si nu stiam cum sa le asez in ordine.

Am ajuns acasa, am intrat si primul lucru pe care l-am facut a fost sa o iau iar in brate si sa o sarut. inima mi se mai domolise, gandurile incepuse sa mi se limpezeasca.

In acea seara am iesit la un restaurant, am mancat ceva, eu ma pacalisem ca va fi vremea ok, dar se facuse frig si incepusem sa tremur, lafel si ea, desi luase o gecuta. Am stat ceva la restaurant, am povestit, ca de obicei tot ea a vorbit mai mult, ceea ce am spus si o voi mai spune “O ADOR CAND VORBESTE” si as sta s-o ascult non-stop. Apoi am plecat catre casa ca era foarte obosita, de la munca pe drum atata timp, am crezut-o si am zis hai sa mergem ca de plimbat avem timp doua zile.

Am ajuns acasicaaa, am intrat sa fac un dusulet, apoi a intrat si ea sa faca un dusulet dupa care ne-am bagat in patut sa ne odihnim :)) … ce odihna am traaas, de mult timp nu m-am mai odihnit atata,  atat de mult am dormit incat a doua zi ne-am ridicat din pat cam pe la ora 14:00 :)).

A doua zi aveam planuita o plimbare prin parc, ceea ce am si facut, am fost in parc, ne-am plimbat, am urcat si in Arcul de Triumf “ceea ce va recomand”, este superb, privelistea de sus este magnifica, se vede tot Bucurestiul, am facut poze, am vorbit, ne-am simtit bine, seara am mers in centru vechi, apoi am mers si la FANTANILE din Unirii, unde am sperat ca va fi spectacol de jocuri si muzica, insa din pacate am inteles de la un paznic, ca spectacolul fantanilor nu a mai fost redat de aproximativ doi ani, pacat era ceva frumos, am fost odata, le-am vazut cu ceva timp in urma “another story, another time”, insa voiam sa le vada si ea, am facut pozici si acolo, am mancat la un restaurant foarte bun pe malul Dambovitei, iar apoi am plecat acasica unde odata ajunsi ne-am facut cate un dusulet si ne-am bagat la somnic :)).

In urmatoarea zi, ziua in care trebuia sa plece, ne-am ridicat din pat mai tarzior, am lenevit putin mai mult, planuri nu mai aveam pentru ultima zi, sau cel putin ganduriile mele de a petrece o zi frumoasa in oras se spulberase deoarece aveam capul gol :)) nu imi dadeam seama unde au disparut toate planurile pe care le facusem pana sa vina la mine.

Nu voiam sa plece, nu voiam sa se termine asa repede, trecuse doar doua nopti si ma invatasem cu ea, ma invatasem sa ma trezesc dimineata langa ea, sa o sarut, sa ii spun BUNA DIMINEATA, si s-o tin in brate. Pur si simplu nu voiam sa se termine, parca eram intr-un vis, voiam sa continue asa cum era… dar cruda soarta este nemiloasa si trebuie sa asterne ea totul asa cum ne este scris.

Am condus-o la gara cu inima impacata, pentru ca a zis, MA VOI INTOARCE. Am imbratisat-o, am sarutat-o, pana a urcat in tren, am ramas langa tren pana in momentul in care a plecat, totusi ca visul sa nu se termine am mai stat putin.

Astept sa revina iar, astept sa o strang in brate iar, sa o sarut, sa stiu ca este langa mine, sa o simt aproape. Pana in prezent ne-am facut planuri, ne v-om face in continuare planuri pe care sper ca voi reusi sa le implinesc. I-am promis si ii promit in fiecare zi ca voi fi mereu langa ea, la bine si la rau, asa cum si ea a acceptat sa fie langa mine indiferent daca imi va fi bine sau greu.

 

O IUBESC, este tot ce pot spune si imi doresc sa-mi petrec restul vietii aici pe pamant alaturi de ea, si doamna SOARTA, daca exista viata de dupa moarte, te rog… LASA-MA SA FIU MEREU SI ACOLO LANGA EA

Nu imi va ajunge o viata sa o iubesc, am nevoie de mai mult, am nevoie de TIMP sa o pot iubi asa cum merita.

To be continued….

Hits: 12

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ArabicChinese (Simplified)DutchEnglishFrenchGermanItalianPortugueseRomanianRussianSpanish
RSS
Follow by Email
Instagram
WhatsApp