Calendaristic, astronomic si tradiţional, martie este luna de început de primăvara. Acesta reprezintă momentul propice pentru previziuni asupra anului agricol.

In special sunt examinate aspecte ale lunilor semnificative in calendarul muncilor câmpului sau ale recoltării diferitelor cereale.

Funcţia predictiva s-a extins si asupra oamenilor. Aceştia işi alegeau o zi intre primele şapte sau douăsprezece zile ale lunii martie.

Ştiut fiind ca vremea din luna martie este una foarte capricioasa se considera ca vremea buna intr-o anumita zi este semnul unui an bun si invers daca vremea era urata.

Zilele Babelor sunt de obicei şapte.
In unele pârti ale tarii sunt considerate zile ale Babelor primele douăsprezece zile ale lui martie. Acestea echivalează simbolic numărului de luni ale anului.
Cifra 12 işi confirma puterea magica prin cele doua grupări de zile: sase călduroase, sase friguroase. Aceste zile ar trebui sa marcheze ieşirea treptata din iarna si instalarea primăverii.

Faptul ca vorbim de un început de an agricol si ca ne confruntam cu o perioada încărcata de sacralitate negativa, in care se declanşează energii nefaste de care este vinovat soarele vătămător al primăverii, ne face sa înţelegem sa înţelegem obiceiul purtării mărţişorului.

Acest obicei se adresa persoanelor sensibile fete (care încep de la Dragobete sa se spele pe fata cu apa provenita din zăpada topita sau de al ploaie) si copii.  Purtatul matisorului avea ca efect contracararea acţiunii distructive a soarelui alb (materializat prin bănuţul de argint), orbitor si rece.

 

Cum se dăruiesc mărţişoarele?

Mărţişoarele sunt un dar ce se primeşte sau se oferă cu mare plăcere in luna Martie in România si reprezintă un simbol al primăverii dar si al dragostei si admiraţiei.
El este dăruit începând cu zorii primei zile din Martie fiinţelor dragi. In general acest simbol este oferit copiilor, tinerelor fete si femeilor pentru a le proteja gingăşia si sensibilitatea.
Mărţişoarele se oferă de către bărbaţi tinerelor fete sau doamnelor dar pot fi oferite si de către fete prietenelor, mamelor, bunicilor. In Moldova se practica obiceiul ca fetele sa dăruiască la rândul lor mărţişoare bărbaţilor.
Este frumos ca fiecare mărţişor sa reprezinte persoana căreia ii este dăruit… sau urarea care vrea sa fie făcută. Un cosar poate transmite bunăstare, trifoiul noroc sau ghiocelul poate exprima gingăşia.

Cum se poarta mărţişorul?
La începuturile sale mărţişoarele erau purtate la gat sau la mana, si erau atârnate de o cordea roşie sau de un gaitan compus din doua fire răsucite de mătase alba si roşie, sau dintr-un fir de arnici roşu sau unul din bumbac alb.
In zilele noastre, mărţişorul se poarta o perioada de timp bine determinata si nu mai este purtat la gat ci la încheietura mâinii sau prins in piept cu convingerea ca toate dorinţele se vor împlini.

Cum renunţăm la mărţişoare?
Fiecare dintre noi purtam mărţişor de 1 Martie dar după câteva zile începem sa ne întrebăm cat trebuie sa-l păstrăm sau ce o sa facem cu el după ce-l dam jos?!
In trecut, in Moldova si Bucovina copii si fetele purtau o moneda de aur sau argint legata la gat timp de 12 zile după care o prindeau in par si-o ţineau astfel pana la înflorirea primul pom sau pana la sosirea berzelor. Altele agăţau matisorul pe un trandafir iar cu moneda işi cumpărau brânza, pentru a avea o fata alba si frumoasa tot anul.
Astăzi mărţişorul se poarta 12 zile si apoi se agăţa intr-un pom tânăr. Daca pomului ii va merge bine atunci cu siguranţa si cel ce a legat aţa de mărţişor acolo va avea parte de un an bun, cu sănătate si succese.
Alţii aşteaptă sosirea berzelor si arunca şnurul după ele, zicând:”Na-ti negretele/ Si da-mi albetele!”
Scoaterea mărţişorului, conform ritualurilor, are un scop bine întemeiat: sa marcheze astfel tranziţia dintre sfârşitul iernii si noul anotimp care începe.

Hits: 2